Testamentul olograf

      Acest testament este valabil doar atunci când este scris în întregime, datat şi subsemnat de mâna testatorului . Este un testament simplu, practic şi la îndemâna oricui, oricând şi fără cheltuieli. In schimb, poate fi uşor distrus  iar voinţa testatorului poate fi uşor influenţată în mod abuziv. Testamentul olograf trebuie scris în întregime de mâna testatorului (nu la maşinâ!), pe orice suport (hârtie, pânză, lemn, piatră, perete, etc.), cu orice instrument (creion, stilou, daltă, ruj de buze etc.), în orice limbă pe care testatorul o cunoaşte. El nu este valabil dacă a fost scris de un altul în locul sau în numele testatorului, dar este valabil dacă testatorul l-a scris cu mâna sa, chiar copiind o ciorna întocmită de altul, cu condiţia ca testatorul să fi fost conştient de semnificaţia actului. 

Legatele testamentare

          Conceput ca act juridic menit să asigure devoluţiunea bunurilor lăsate de de cujus potrivit voinţei sale, iar nu potrivit regulilor devoluţiunii succesorale legale , testamentul cuprinde, în primul rând, dispoziţii de ultimă voinţă privitoare la bunuri, adică legate . Conform reglementarilor codului civil roman ,  beneficiarul unui legat , chiar universal ,  nu este un moştenitor, prezumat de lege a fi continuator al persoanei defunctului, ci este un simplu legatar, un succesor la bunurile moştenirii. De aceea, legatarul nu răspunde de pasivul moştenirii decât cu bunurile pe care le dobândeşte şi nu se bucură de posesia de drept a moştenirii.

Caracterele juridice ale testamentului

      Testamentul este un act juridic, adică o manifestare de voinţă făcută anume în scopul de a produce efecte juridice şi, deci, ca expresie a voinţei testatorului, el trebuie să îndeplinească toate condiţiile de fond cerute de lege pentru validitatea oricărui act juridic, plus cele specifice pentru validitatea actelor cu titlu gratuit . Testamentul este de asemenea un act juridic unilateral, valabil prin exprimarea unei singure voinţe - aceea a testatorului - independent de orice manifestare a voinţei beneficiarului , este un act juridic personal, care nu poate fi încheiat prin reprezentare , este un act juridic solemn, voinţa testatorului trebuind să fie exprimată într-una din formele prevăzute de lege si nu in ultimul rand este un act juridic pentru cauză de moarte, căci, desi este valabil inca de la date inceheierii sale de catre testator , acesta incepe sa produca efecte numai la decesul acestuia . 

Notiunea de testament

        Testamentul se defineste ca fiind un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul încetării sale din viaţă, de tot sau o parte din avutul său . O definiţie mai cuprinzătoare a fost formulată în literatura juridică, arătându-se că faptul ca testamentul este acel act juridic unilateral, personal şi solemn, esenţialmente revocabil în timpul vieţii testatorului, prin care o persoană dispune de o parte sau de totalitatea bunurilor sale pentru timpul când va înceta din viaţă . In realitate, testamentul trebuie privit şi definit ca fiind doar o simplă formă,sau un tipar în care se îmbracă o pluralitate de acte juridice de sine-stătătoare, fiecare act având regimul său juridic  propriu şi distinct .

Clasa a IV-a de mostenitori legali

        Clasa colateralilor ordinari cuprinde pe unchii, mătuşele şi verii primari ai defunctului, fîe din căsătorie, fie din afara căsătoriei sau din înfierea cu efecte depline, precum şi pe fraţii şi surorile oricăruia dintre bunicii defunctului, adică toate rudele colaterale până la gradul IV inclusiv. Aceştia vin la moştenire în ordinea gradului de rudenie , astfel ca unchii şi mătuşile , rude de gradul III , inlatura de la moştenire pe verii primari, care sunt rude de gradul IV, iar între rudele de acelaşi grad moştenirea se împarte în mod egal . Colateralii ordinari pot veni la moştenire numai în nume propriu , căci reprezentarea succesorală nu este admisă decât în folosul descendenţilor din fraţi/surori, nu şi al descendenţilor din alte rude colaterale şi ei nu sunt nici rezervatari, nici sezinari. 

Clasa a III-a de mostenitori legali

       Clasa ascendenţilor ordinari, cuprinde pe bunicii, străbunicii şi stră-străbunicii defunctului, indiferent dacă filiaţia între ei este din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopţie . Fireşte, ascendenţii ordinari vin la moştenire numai dacă defunctul nu are rude din clasele a I-a şi a Il-a de moştenitori sau dacă toate rudele din aceste clase sunt înlăturate de la moştenire, ca nedemni, sau sunt renunţători, ori au fost exheredaţi, dacă nu au calitatea de moştenitori rezervatari . Ascendenţii ordinari vin la moştenire în ordinea gradului de rudenie , bunicii înlăturând de la moştenire pe străbunici, iar aceştia pe stră-străbunici           , iar cei de acelaşi grad dobândesc părţi egale din moştenire, în functie de numărul lor, indiferent de linia de rudenie prin moştenire în ordinea gradului de rudenie  , bunicii inlaturand de la moştenire pe străbunici, iar aceştia pe stră-străbunici  . 

Colateralii privilegiati

      Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului din căsătorie  sau din căsătorii diferite din afara căsătoriei şi din infiere, precum şi descendenţii din fraţi şi surori, care vin la moştenire prin reprezentare când părintele lor îndreptăţit la moştenire - frate cu defunctul -este predecedat . Când vin la moştenire singuri, fraţii şi surorile culeg întreaga moştenire.Când vin în concurs cu ascendenţii privilegiaţi, fraţii şi surorile primesc trei sferturi sau jumatate din moştenire, după cum sunt concuraţi de un singur ascendent privilegiat ori de doi sau mai mulţi .